Construiește un mototr electric – video experiment

Oul in sticla

Deși este vacanță, timpul liber poate fi petrecut și învățând, într-un mod cât mai amuzant. Realizarea unor experimente prezentate de Steve Spangler reprezintă o alegere potrivită și desigur vă veți aminti de ele când veți studia presiunea atmosferică.

GCSE Physics Radioactivity Revision – Nuclear Power | S-cool, the revision website

GCSE Physics Radioactivity Revision – Nuclear Power | S-cool, the revision website.

Măsurarea tensiunii electrice

Tensiunea electrică se măsoară cu ajutorul voltmetrului. Voltmetrul se conectează în paralel cu porțiunea de circuit la bornele căreia măsurăm tensiunea.

Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică se numește volt (V).

Măsurarea tensiunii electrice

Experiment virtual

Se observă că (imaginea poate fi mărită):

Suma tensiunilor măsurate la bornele becuriloe este egală cu tensiunea la bornele bateriei.

Măsurarea intensității curentului electric

Intensitatea curentului electric se măsoară cu ampermetrul, care se conectează în circuit în serie. Unitatea de măsură a intensității curentului electric se numește amper.

Experiment virtual - măsurarea intensității curentului

Se observă ( imaginea poate fi mărită ), că

Rezultat

Radioactivitatea

Radioactivitatea nu a fost inventată de om ci este un fenomen natural, descoperit în 1896, de către fizicianul francez Henry Becquerel. Acesta dorea să afle dacă radiațiile emise de sărurile fluorescente de uraniu erau aceleași cu radiațiile X descoperite în 1895 de către Wilhelm Roentgen, fizician german. Becquerel credea că sărurile de uraniu expuse la lumină emiteau radiații X, dar a fost surprins să constate că acestea impresionau filmul fotografic – deci emiteau radiații –  fără a fi expuse luminii. Despre cercetarea științifică și experimentele lui Becquerel puteți afla mai multe urmărind animația.

În urma experimentelor, Becquerel a formulat concluzia că uraniul emite spontan radiații invizibile, diferite de radiațiile X. Fenomenul descoperit se numește radioactivitate.

Tipuri de proiecte științifice

Investigativ

În acest tip de proiect pornești de la o întrebare, construiești o ipoteză, proiectezi și realizezi un experiment pentru a o verifica și formulezi concluzii pe baza experimentului.

Demonstrația de laborator

În acest tip de proiect repeți un experiment pentru a verifica o ipoteză. Aceste experimente le poți găsi în cărți, pe internet sau poți afla despre ele la orele de fizică.

Cercetare și poster

În acest tip de proiect te documentezi asupra unui subiect, apoi faci o prezentare vizuală a ceea ce ai aflat.

Hobby și colecții

În acest tip de proiect prezinți o colecție de obiecte sau documente, astfel încât privitorul să-și poată forma o idee despre subiectul propus. Proiectul presupune documentare, dar în general nu este formulată o ipoteză care să fie testată în cadrul proiectului.

Construirea de modele

În acest tip de proiect construiești un model la o anumită scară, pentru a ilustra un principiu științific.

Presiunea atmosferică

Bastien et le vide #1
De ce nu simțim presiunea atmosferică? Bastien Lebech, reconstituie, în fața publicului de pe străzile Parisului, celebrul experiment cu emisferele de Magdeburg.

Réalisation : Roland Cros

Production : Cité des sciences et de l’industrie 2009

Bastien et le vide #2
De ce apa nu fierbe întotdeauna la 100°C ?

Réalisation : Roland Cros

Production : universcience 2010

Bastien et le vide #3
Réalisation : Roland Cros

Production : universcience 2010

Ghid pentru un proiect științific

Trebuie să realizezi un proiect științific. Știi care sunt pașii pe care trebuie să-i urmezi sau ești lipsit de idei.. Oricum, este bine să iei în considerare aspectele prezentate în continuare.

Caută o idee originală. Proiectele originale sunt cele care sunt cu un pas înaintea manualelor, prin explorarea unor soluții noi. Proiectul ar putea fi științific original, sau poți găsi un nou mod de rezolvare a unei probleme, ori o modalitate mai bună de interpretare a datelor.

Stabilește-ți obiective clare: ce încerci să demonstrezi sau să infirmi prin proiectul tău?

Realizează proiectul la nivelul tău de înțelegere. Demonstrează că înțelegi și știi să utlizezi teorii științifice, termeni și metode de lucru. Dacă nu înțelegi anumiți termeni, află semnificația lor sau nu-i folosi în proiect.

Demonstrează-ți afirmațiile, fără rezultate și date care să le susțină, proiectul nu este complet.

Timpul si energia pe care le investești reprezintă factori importanți ai unui proiect de succes. Efortul depus demonstrează motivația ta; dacă nu ești motivat, nu te vei bucura de realizările tale. Știința este pretutindeni în jurul nostru. Alege un subiect care să-ți placă!

Realizează prezentarea proiectului clar și ușor de înțeles, cu mijloace vizuale adecvate. Nu uita, cu cât ai înțeles mai bine, cu atât mai ușor va fi să explici astfel încât toți să înțeleagă.

Etapele proiectului științific

1. Întrebarea esențială – după ce ai ales un subiect, formularea sa este primul pas care trebuie făcut; ea trebuie să fie clară și reprezintă elementul central al unei cercetări calitative sau cantitative.

2. Formularea unei ipoteze – ce rezultate crezi că vei obține în urma experimentului

3. Modul de lucru – planificarea experimentului

În această etapă trebuie să ții cont de următoarele:

- Un experiment poate avea o singură variabilă; de aceea, poți schimba o singură condiție în fiecare experiment.

- Cât durează experimentul? Stabilește modul de lucru astfel încât să te încadrezi în timpul pe care îl ai la dispoziție.

- După ce ai stabilit modul de lucru, descrie-l pas cu pas; astfel, poți dovedi ce ai făcut și poți urma aceeași procedură dacă trebuie să repeți experimentul.

4. Rezultate – reprezintă datele sau informațiile pe care le-ai obținut. Datele trebuie să fie exprimate prin valori numerice.

5. Concluzia – reprezintă ceea ce ai învățat în urma experimentului. Poți formula concluzia ca pe un rezumat al ideilor. În câteva fraze, explică ce  s-a întâmplat în cursul experimentului și dacă ipoteza ta a fost confirmată. Dacă acest lucru nu s-a întâmplat? Este foarte bine și în acest caz, nu trebuie să dovedești că ipoteza formulată este corectă ci să verifici această ipoteză. Arată ce ai crezut că se va întâmpla și ce s-a întâmplat de fapt, încearcă să găsești o explicație pentru aceasta.

Curentul electric

Curentul electric este o deplasare dirijată a purtătorilor de sarcină electrică.
La ce putem putem utiliza curentul electric? Știți, desigur, deoarece în jurul nostru sunt numeroase aparate, dispozitive, instrumente (într-un cuvânt recent împrumutat în română, “device-uri” )  care utilizează energia electrică, transformând-o în altă formă de energie: termică, luminoasă, mecanică.

Faceți o listă cu obiectele aflate în casa voastră, care utilizează energia electrică.

Află mai multe despre electricitate, unde se produce  energia electrică, despre conductoare și izolatoare.

Identifică un conductor și completează circuitul, trăgându-l cu mouse-ul între bornele libere ale circuitului, astfel încât becul să lumineze.

Învață,  jucându-te, cum să fii în siguranță utilizând aparatele electrice.

Te atrage o carieră în domeniul electricității?